Miercuri, 19 aprilie 2023, de la ora 18:00, vă invităm la conferința Icoane cu hărţi în sud-estul european: conexiuni între cartografie, hagiografie şi identitate în secolele XVII -XVIII, susținută de cercetător doctor Elisabeta Negrău.

Conferința va avea loc la sediul Muzeului și face parte din seria de evenimente organizate cu ocazia aniversării a 20 de ani de la deschiderea Muzeului Hărților.

Participarea este gratuită, în baza unei rezervări pe care o puteți face aici.

La sfârșitul secolului al XVI-lea și pe parcursul secolului al XVII-lea, atât evoluția peisajului ca gen artistic autonom în Occident, cât și dezvoltarea cartografiei au generat influențe în cultura vizuală a Europei de Sud-Est. Artiștii greci au început să facă concesii unor reprezentări mai detaliate de situri legate de istoriile sacre, sau de locuri care adăposteau relicve făcătoare de minuni. În cadrul conferinței vom prezenta un grup de icoane grecești datând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, care încorporează hărți sau conţin reprezentări topografice ale unor situri geografice identificabile, integrate în iconografiile sacre. Compoziția lor este de obicei împărțită în două secţiuni, corespunzătoare domeniului celest, în care continuă să guverneze convențiile iconografice tradiționale, și lumii terestre, care devine teren pentru experimente vizuale care coroborează vederi cartografice și aeriene ale unor situri, cu detalii corografice și topografice. Exemplele vor fi analizate pe trei coordonate: cultura vizuală a vremii și dezvoltarea cartografiei, practicile devoționale, și identitățile naţionale construite teritorial.

Elisabeta Negrău este cercetător ştiinţific III dr. la Institutul de Istoria Artei “George Oprescu” al Academiei Române, Bucureşti, în cadrul secţiei de Artă şi Arhitectură Medievală. Specializată în artă bizantină şi postbizantină, cercetările sale s-au concentrat prevalent asupra artei din Ţara Românească şi a relaţiei ei cu sud-estul european, din perspectiva transferurilor culturale şi a relaţiei dintre artă şi societate, subiecte asupra cărora a publicat numeroase articole ştiinţifice şi contribuţii în volume. Cercetarea surselor vizuale ale operelor de artă i-au deschis interesul pentru cartografie, ca domeniu care produce, în secolul al XVII-lea, o revoluţie în modul de înţelegere şi concepţie vizuală a spaţiului geografic şi identităţii teritoriale.